Regal de istorie la Craiova dedicat Zilei Naţionale

Simpozion dedicat Zilei Naţionale a României

Luni, 21.11.2011 la ora 16.00 la Sala de Conferinţe a Muzeului Olteniei a avut loc Simpozionul cu tema "1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2011".

       La lucrările simpozionului au participat ca invitaţi, prezentând materiale legate de evenimentul evocat, istorici de seamă ai ţării. Nominalizez aici pe domnii

       - Prof. univ. dr. Valentin STAN,

       - Col. (rez).  dr. Mircea DOGARU

       - Prof. univ. dr. Sorin Liviu DAMEAN

Au  mai participat ca invitaţi  Dragoş NICA - elev cls. II-a la Şc.Gen. nr. 30 Mihai Viteazul – Craiova împreună cu colegi de clasă şi  doamna Cristiana Anghel.

De neînţeles absenţa totală a oficialităţilor locale administrative şi politice care deşi invitate au întors spatele  cu eleganţă sub pretextul participării la deschiderea Festivalului Maria Tănase. Nu ştiu dacă lecţiile de istorie i-au speriat pe cei mai sus menţionaţi, faptul că activitatea a fost organizată la iniţiativa  SCMD Dolj cu concursul Muzeului Olteniei care a asigurat spaţiul desfăşurării activităţii, şi al Bibliotecii Judeţene care a acordat sprijin logistic, sau poate chiar prezenta celor ce au conferit, cunoscuţi ca persoane mai nonconformiste.  Dar lipsa acestora a fost repede uitată odată cu începerea expunerilor.

Tonul  fost dat de istoricul Mircea Dogaru care a captat atenţia publicului ce a umplut sala la refuz, cum numai dânsul ştie să o facă în zilele bune. Asistenţa a ascultat cu interes multitudinea de date şi aspecte absolut captivante, pe care numai cei ce au cercetat cu adevărat istoria le pot cunoaşte, legate de condiţiile reale ale înfăptuirii actului de la 1 Decembrie 1918. Au fost prezentate şi două documente inedite pe care domnul Dogaru le păstrează cu sfinţenie, pentru că aşa cum se exprima chiar domnia sa, este posibil ca în curând să nu mai avem acces la documentele de arhivă, când se va pune în aplicare noua directivă privind arhivele, care prevede că acestea vor fi trimise spre păstrare  emitentului. Cu alte cuvinte documentele întocmite pe teritoriu tării noastre, în Transilvania să zicem, cu referire directă şi de mare însemnătate pentru poporul român vor fi trimise celor ce le-au întocmit  sau  mai bine zis  moştenitorilor (????) Imperiului Habsburgic. Din câte se vede, istoria nu numai că se ascunde, nu numai că se fură, nu numai că se falsifică, mai nou se şi vinde sub masca unei retrocedări pe care bineînţeles numai guvernul român o va aplica. Cine şi ce interese reprezintă printr-o astfel de directivă?Nu e suficient că au dispărut 40 de volume   cu date despre Daci  din Istoriografia Imperiului Roman ? Nu e suficient că o imensă parte din istoria ţărilor române este păstrată încă la Înalta Poartă Otomană, o alta , cea de după 1945 la Moscova, acum ne vindem şi ce ne-a mai rămas prin ţară? Tragic. Cineva urmăreşte ştergerea din istorie a acestui neam.

După  domnul Mircea Dogaru, a venit rândul nu unui profesor doctor ci unui elev să prezinte opinia sa privind contribuţia lui Mihai Viteazu la realizarea primei ReUniri a ţărilor române de la Decebal până la 1600 şi plantarea sentimentului Unităţii Naţionale şi îl numesc aici pe cel ce – dacă va merge pe aceeaşi linie şi va avea şi norocul unui sprijin pe măsura posibilităţilor sale – are toate şansele să devină un istoric cum românii nu au mai avut de mult, elevul Dragoş Nica.

Elev în clasa a doua, la Şcoala Generală nr 30 Mihai Viteazul din Craiova, la numai şapte ani şi jumătate Dragoş a captat atenţia auditoriului şi colegilor invitaţi, cu o prezentare simplă dar de efect, impresionând prin dezinvoltură, stăpânire de sine, şi mai ales stăpânirea subiectului. Cuvântul său ( pe care din motive tehnice nu l-am putut prinde în întregime) îl puteţi urmări în videoclip. Dar cireaşa pe tort a pus-o acest copil de doar 7 ani şi jumătate, când ceva mai târziu  în timpul expunerii domnului profesor Valentin Stan, aparent concentrat pe studiul hărţii proiectate  în spatele invitaţilor, ca orice copil care “ nu este atent la lucrurile spuse de oamenii mari “ auzindu-l pe domnul profesor că menţionează ceva de ratificarea unui document a întrebat scurt, peste umăr parcă pentru a arăta că deşi priveşte la hartă, este atent la ceea ce spune colegul său mai mare,”dar ce înseamnă ratificare ? “ Amuzat, dar şi surprins, politicos domnul profesor a făcut o paranteză explicând termenul, după care fiecare şi-a vâzut de treaba sa, domnul Valentin Stan de prezentare, Dragoş Nica de studiul  hărţii, dar nimeni nu a mai avut nici un dubiu că deşi priveşte harta, nu pierde nici un cuvânt din prezentare. Craiova, România au, după părerea mea în acest copil un viitor istoric, cercetător, inginer, doctor, savant, orice  va dori el să se facă, dar pentru aceasta mai au şi datoria să îl sprijine cu un sistem educaţional sănătos, real şi realist, cu un sistem social orientat către sprijinirea economică, juridică, organizaţională, financiară, a lui şi a tuturor copiilor indiferent de posibilităţile lor, pentru a nu ne trezi că îi pierdem pentru că nu au nici o posibilitate în ţara lor. Nu ştiu dacă domnului Băsescu îi trebuiesc istorici,filozofi sau savanţi, dar ar fi păcat ca astfel de copii să devină veselari sau ospătari pentru satisfacţiile gurmande, bahice sau de orgoliu ale cine ştie cărui şef de stat sau de partid.

 După momentul Micului Iorga, a urmat aşa cum spuneam, prelegerea domnului Valentin Stan, care ne-a demostrat încă odată că putem sta cu gura căscată fără sa ne mai jenăm că ne vede cineva în acestă postură. Ne-a încântat efectiv cu acelaşi stil pe care îl cunoaştem din Confluenţele săptămânale, documentat, vivace, zâmbind elegant şi şfichiuind pe sub mustaţă , stil care te face să îl urmăreşti flămând, chiar dacă nu eşti întotdeauna de acord cu ce spune. Expunerea sa a completat-o dacă pot spune aşa pe cea a domnului Dogaru iar întreruperea Micului Iorga a dat o savoare în plus prezentării, mulându-se ca o mănuşă  pe stilul  său, căci uneori te lasă să crezi că a uitat de tine şi cănd ţi-e lumea mai dragă te readuce cu picioarele pe pământ.

În încheiere a conferenţiat domnul prof. univ. dr.Sorin Liviu Damean care a continuat stilul şi subiectul predecesorilor săi, cu o prezentare liberă, documentată dar mai ales deschisă, scoasă din tiparele “lecţiilor de istorie“ prefabricate cu care eram obişnuiţi era să spun de secole. De fapt idea care a fost subliniată şi cu care cei trei profesori au fost de acord fără echivoc  a fost că românii nu îşi cunosc adevărata istorie, că aceasta a fost ascunsă, falsificată, trunchiată mai mult sau mai puţin, pe toată desfăşurarea ei,  că din motive politice sau diplomatice, naţionale sau  meschine, economice sau militare, financiare sau strategice, multe aspecte ale unor evenimente de curbură ale devenirii noastre ca naţiune, ca stat, ca popor, ca civilizaţie, nu sunt cunoscute în întregime, sau aproape de loc, sau sunt pur şi simplu schimbate.

A fost un regal de istorie, o istorie aşa cum nu avem în fiecare zi ocazia să cunoaştem, cu date de culise, şi deşi uneori chiar cei care au expus au avut interpretări  diferite asupra unor evenimente, acestea au fost susţinute de fiecare cu argumente şi surse necunoscute profanilor. Sunt convins că toţi cei prezenţi au fost fericiţi că au participat la acest  eveniment pentru care meritul revine aşa cum spuneam în primul rând filialei Dolj a SCMD care a demonstrat că militarii în rezervă se pot mobiliza şi pentru apărarea unităţii statale şi cunoaşterea istoriei, nu numai pentru apărarea pensiilor.