De ce va fi ca'n ‘54(cronică pictată)

În sfârşit avem zăpadă

Căci  a nins în două rânduri                                     

Lumea a’nceput să cadă

Când pe gheaţă când pe gânduri

 Şi se-ntreabă  târgoveţii

 Ce ne facem cu nămeţii ?

 Premierul,   cu mult sârg                                       

 A’nceput să taie lemne

 Si să caute prin târg

 Cititori în cărţi şi semne

 Ca să-i spună: iarna asta

 Cât va fi de grea năpasta?

Şi trimise mesager

Tocmai în Bucegi la  Babe

 Ca să afle cât de ger

Scrie’n bobi sau poate’n boabe.

Îl trimise mintenaş

Pe tâmplarul de  Igaş.

Şi  plecă  iavaş  Traian :

Ce mai viscol  ce urgii...

Şi ajunse după-un an

Lângă  Sfinx şi băbătii.

Rebegit  şi îngheţat,

Lângă Babe căzu lat .

Şi rugă  pe Sfinx să-i zică

Cât va fi iarna de grea

Cât va circula pe sticlă

Şi  de ce va fi aşa.

Zise Sfinxul : -Măi Băiatu’

 Va fi ca în ’54.

Woooooow, îşi spuse internistul

Cum să merg cu vestea asta?

Dacă află prim-ministrul

Îmi  pierd slujba, îmi pierd ţeasta.

-Dar  ia spune care-i scama  

Şi după ce ţi-ai dat   seama ?

Vrei sa-ti spun după ce semne ?

Păi priveşte: Boc cel Moale

De un an tot taie lemne

Şi le face stivă-n vale.

Şi când taie Boc, se ştie

Este jale şi urgie!

 Aşa află branconerul

                                                Cât de tare va fi gerul.