Valentin Stan - o dezamăgire

Vineri, 15.10.2011, tot butonând telecomanda televizorului, am ajuns la emisiunea lui Valentin Stan. Nu îl mai ascultasem de mult, trebuie să recunosc că il preferam pe Bernstein . Spun asta, pentru că dacă la început emisiunile Domnului Stan erau vioaie, pline de umor, un pic nonconformiste, dar mai ales documentate, în ultimul timp au început să exprime mai mult frustrări şi lecţii de educaţie muzicală. Ca să nu mai spun că unele expresii care se vor ironice au devenit déjà plictisitoare. Dar acesta este riscul oricărei emisiuni care se prelungeşte în virtutea unei tradiţii sau din pură încăpăţânare.

Ori domnul Stan a fost părăsit de inspiraţie, ori subiectele se subţiază odată cu trecerea timpului, cert este că emisiunea de aseară a fost o dezamăgire, nu numai stilistic ci şi ca subiect abordat. Au lipsit nu numai replicile spumoase de altă dată, nu numai subiectele incitante ci şi argumentele .
Neavând ce să mai atace,-bănuiesc- distinsul criticolog” prieten” declarat al preşedintelui Băsescu s-a hotărât să ]l atace prin prisma sau prin perspectiva declaraţiilor făcute de matelot la adresa Ex Regelui Mihai. Şi atunci, ce s-a gândit domnul Stan? Hai să îl fac praf pe Antonescu, şi în felul acesta , l-am demolat pe Băsescu, cel care l-a lăudat pe Antonescu. Cunoaşteţi metoda, loveştele pe aproapele duşmanului tău dacă nu poti ajunge direct la el sau dacă ai epuizat subiectele despre el.

Antonescu  Ion, Mareşalul, nu poate fi considerat, bineînţeles un apropiat al domnului Băsescu dar fusese şi el folosit în acelaşi fel conform aceluiaşi principiu de Băsescu, pentru a lovi în Mihai, fost de Hohenzolern, fost de România, actual de Săvârşin . Şi uite cum un om care nu are nici o afinitate nici cu unul nici cu altul , este folosit de două personae pentru a lovi în altcineva.

Dacă de la matelot nu mă mir, el loveşte tot ce vrea, inclusiv copii, bineînţeles, nu cu pumnul, de la criticologul Valentin Stan nu mă aşteptam . Îi ascultam replicile după un scenariu dar mai ales limbaj devenit déjà stereotip şi mă întrebam cît de mult trebuie să îl urască pe Băsescu, dacă a ajuns să lovească în Antonescu, numai pentru a-l atinge tangenţial pe marinar.Ce era mai uimitor însă era modul total aberant în care o făcea, aş spune penibil. Neavând ce să îi arunce în cârcă, îi reproşa faptul că a secătuit rezervele ţării, că a au murit oamenii în război, că a … trimis românii peste Prut, şi că a dorit să întregească România.

Ba mai mult, chiar şi modul demn în care a stat în faţa plutonului de execuţie a fost ridiculizat. Una este să îl învinuieşti că a mers pe mâna Germaniei şi alta să spui că a fost trădător. Domnul Valentin Stan în ura sa faţă de marinar, calcă în picioare orice, chiar şi istoria.
Jenante şi caraghioase au fost şi argumentele domnului Stan. A citat un memoriu al lui Antonescu către Hitler în care acesta cerea Germaniei să recunoască sacrificiile făcute de Români ca aliaţi (la vremea aceea ) ai Germaniei şi să ia măsuri reparatorii, pentru a arăta “în ce hal” adusese Antonescu ţara, de parcă auzise dânsul undeva în istorie de o ţară care în urma unui război de 4 ani să aibă populaţia crescută, să se întoarcă cu toate efectivele complete, să aibă o economie înfloritoare , cu o ” creştere economică pzitivă„ şi populaţia să pleznească de sănătate. Absurd, penibil, jalnic domnul Stan în încercarea sa de a îl discredita pe Antonescu.
Apoi vrând să persifleze atitudinea demnă a lui Antonescu în relaţiile cu Hitler, vine cu un filmuleţ care ne arată cum l-a “ umilit “ Mareşalul finlandez Mannerheim, primindu-l pe Hitler într-un tren de campanile şi l-a pus să calce peste nişte scânduri ca să urce în tren . Iar marea umilinţă – în versiunea domnului Valentin Stan a fost momentul când cei doi s-au întâlnit şi despărţit iar Hitler, MARELE HITLER “ s-a înclinat “ în faţa mareşalului finlandez. Ceea ce domnul Stan numea marea umilinţă a fuhrerului era de fapt o scurtă înclinare a capului, cazonă,scurtă cerută de eticheta vremurilor, care se folosea între bărbaţii care se respectau sau erau obligaţi de etichetă să se salute. Ceea ce dorea să sublinieze cu acest filmuleţ prin care hiperboliza personalitatea lui Mannerheim, era … nu ştiu.. aş spune o încercare patetică de lovire prin carambol, o încercare de a arăta cât de mic era Antonescu pe lângă Mannerheim. Jalnic şi josnic.

Sincer nu îl credeam atât de lipsit de obiectivism. Nici nu ştiu ce a fost mai penibil , modul în care şi-a susţinut aberaţiile, lipsa de profesionalism , lipsa susţinerii argumentative sau gestul pur şi simplu de neînţeles de ponegrire a unui om pe care nu numai istoria dar şi conştiinţa românilor îl respectă. Amintesc domnului Valentin Stan că Napoleon Buonnaparte cel ce a intrat în istoria omenirii drept cel mai mare duşman al Europei (la vremea respectivă) cel împotriva căruia s-au aliat toate puterile şi imperiile cel care a secătuit rezervele Franţei aducând-o din stadiul de mare imperiul la cel de înfrântă şi debitoare tuturor statelor europene aproape, cel care a provocat pierderi în vieţi omeneşti de 1.800.000 de oameni Franţei şi aliaţilor săi, acest tiran, dictator de talie internaţională este încă iubit, slăvit, adulat şi respectat de francezi şi admirat chiar de cei împotriva cărora a luptat, cu toate suferinţele cauzate.

Asta în vreme ce domnul Valentin Stan îl răstigneşte pe Ion  Antonescu, pentru că au murit români în timpul războiului, iar economia României nu e înregistrat creşteri pozitive în acest timp.

Îi recomand domnului Valentin Stan să încerce să ia legătura cu cei ce au prins vremurile respective şi să afle ce spuneau românii, civili sau militari despre Antonescu. Cei de atunci, nu cei de acuma , care schimbă istoria după cum bate vântul .