PARLAMENTUL CIRCARILOR

          

         Parlamentarii României s-au decis să dea românilor circ până se satură. Dacă preţurile la alimente , bunuri de larg consum, energie, gigacalorie se scumpesc, circul se dă pe gratis.Sau aşa pare la prima vedere. Primeşti acuma şi plăteşti mai târziu.Iar românul, nu vede mai mult de ziua de azi. Şi la câte preziceri despre cataclisme apar una după alta, nici nu îţi vine să mai te  gândeşti la ce va fi mâine , cât şi cum vei plăti. Acelaşi principiu îl aplică şi parlamentarii. Promit azi , fără să îi intereseze dacă vor avea ce da mâine.

          Dar ceea ce se întâmplă acuma , depăşeşte orice închipuire. Se merge la cacealma fără nici o reţinere, fără jenă, fără frică. Parlamentul României ar trebui să se numească Parlamentul Circului. Sau poate al Nesimţirii.

 După atâtea spectacole cu numărarea  din doi în doi a  voturilor, cu votarea la două mâini, cu voturi date aiurea, împotriva indicaţiilor de partid, cu parlamentari legaţi de scaun pentru a nu vota, avem acuma ocazia din nou să experimentăm situaţii jenante.

        Roberta  îi cere lui nea Oprea să nu mai meargă la WC, într-o încercare grotească,  penibilă de a masca o altă fraudă, crezând ca va salva situaţia cu o glumă de prost gust.

          Opoziţia acuză PDL de luare de mită, susţinând  prin  senatorul PSD Sorin Bota că democrat-liberalii au luat mită de un milion de euro ca să îl propună pe Romeo Ionuţ Comăniciu la preşedinţia CSA. De aici

                firul se împarte în două: fie de teamă că vor fi prinşi după ce au dat liber la intrare celui ce  venea cu darul, fie că darul a fost prea mic, candidatura domnului Comăniciu a fost  respinsă tocmai de cei ce îl propuseseră. Unde eşti Nea Iancule?

          Codul Asistenţei Sociale este  amânat la Senat, pentru că puterea nu a fost în stare să aducă la muncă decât 37 de senatori, din 70. Opoziţia văzând că deţine majoritatea şi îşi poate impune voinţa  a refuzat   să mai lucreze şi a ieşit din sală şi ea,  în semn de protest că e lăsată să voteze singură.Să mai spună cineva că nu există consens în Parlamentul României.  Nu pot să înţeleg. Opozţia putea rămâne în sală  să voteze cum dorea, dar a refuzat şi a ieşit din sală. Mai înţelegeţi ceva?

    Dar peste tot, pe toate posturile, pe toate blogurile şi paginile de facebook personale ale tuturor parlamentarilor opoziţiei,  vezi, auzi, citeşti acuze la adresa puterii, care fură, fraudează, mituieşte. Peste tot, auzi vorbindu-se de pungi, pâini, ulei, găleţi ale puterii, date ca mită,  sau şpagă către alegători.Toţi rup cu dinţii din pungile lui Pinalti, dar nici unul nu aminteşte de găleţile lor.

             Pentru mine, toti sunt o apă şi un pământ, atâta vreme cât nu vine unul,  măcar, aşa de sămânţă, să spună :” E timpul să terminăm TOŢI cu furturile, şpăgile, mita electorală, promisiunile deşănţate, votatul la două mâini, aranjamentele interpartinice, să lucrăm pentru cei care ne-au votat , nu pentru interesele personale, de grup sau de partid”. Pentru că toţi au lucrat şi lucrează la fel, indiferent de partid. Doamna Olguţa Vasilescu spre exemplu, va candida din partea USL la primăria Craiovei şi pe unde merge , înfierează obiceiurile lui Pinalti. Pentru memoria doamnei Olguţa am să postez o poză cu o găleată roşie, nu portocalie care

înca mai păstrează, după 3 ani numele celor ce cumpărau voturi cu găleţi. Îmi e teamă că tot scandalul  de acuma se poartă din cauza faptului că USD nu prea mai dispune de fonduri  pentru găleţi şi atunci a început o campanile de interzicere a cadourilor electorale.

         Problema e simplă: este legal sau nu? Dacă nu este legal, să se ia măsuri împotriva TUTUROR celor ce au încălcat şi încalcă legea. Dacă este legal, să nu mai vorbească nimeni de morală, pentru că toţi au procedat la fel şi dovezi  încă mai există. Pe 23 iunie eram anunţaţi că Senatul a aprobat legea prin care se incrimina şpaga electorală, urmând ca aceasta să fie votată şi în Camera Deputaţilor. Când ? Şi aste e tot un circ, un joc de-a hoţii şi vardiştii, în care sărmanul român tot trage speranţe  că se va face ceva bun , dar de fapt este doar o joacă de-a şoarecele şi pisica în care până la urmă pisicile din parlament dau cu tifla proştilor care îi votează.

            Ori se face o asanare totală a întregii clase politice, ori se încetează circul ăsta abject din parlament, circ plătit de oamenii de rând dar în beneficiul circarilor cu statut de parlamentari. Vor să să elimine corupţia?

PRIMUL PAS ESTE ELIMINAREA IMUNITĂŢII PARLAMENTARE.

Cât timp există acest scut anti-justiţie, toate discuţiile prin Senat, Camera Deputaţilor, emisiuni tv, bloguri, pagini de internet, toate moţiunile de cenzură, toate promisiunile electorale sunt praf în ochii proştilor, numere de circ de calitate ieftină, ca la bâlciurile tradiţionale.

USL ŞI EINSTEIN - HAI MĂI FIŢI SERIOŞI !

                      Două evenimente – dacă nu cumva Elenin va fi cel de-al treilea care ne va face să uităm de toate şi poate chiar să nu le mai urmărim - mi-au atras atenţia în mod deosebit în ultimul timp. Primul  este cel legat de contestarea teoriei relativităţii a  lui Einstein.  Mai auzisem vorbindu-se de această teorie, prin articole dar acum fiind vorba şi de cercetări cu rezultate  oarecum doveditoare, subiectul mi-a suscitat atenţia. Nu sunt specialist în fizică, dar sunt suficient de conştient de implicaţiile acestui fapt. Nu ştiu dacă se va dovedi irefutabil această teorie dar dacă este adevărat, va trebui să acceptăm lucruri la care înainte nici nu ne gândeam. Dacă există posibilitatea ca ceva să se mişte cu o viteză mai mare decât viteza luminii înseamnă că există posibilitatea ca să fim înconjuraţi de obiecte, fenomene , lucruri pe care nu le vedem,  dar ele există lângă noi. Asta mai înseamnă de asemenea că putem fi loviţi fără a vedea măcar ce ne-a lovit. Asta înseamnă că cerul , galaxia , Universul poate fi brăzdat zilnic de zeci sute, mii de OZN-uri  pe care nu le putem vedea pentru că viteza este prea mare şi ochiul nu o poate percepe , le vedem doar când coboară la viteze mai mici, iar retina le  poate recepţiona. Şi de vreme ce acest fapt va fi dovedit, aproape că nu mai contează care este valoarea acelei viteze sau de câte ori a fost întrecută viteza luminii. Acestea sunt amănunte insignifiante.

Al doilea eveniment care mi-a atras atenţia este mulţimea de partide, partiduleţe, mişcări care apar şi se amestecă în supa primordială a politicii dâmboviţene fără a fi băgate în seamă de gemenii Dalai Lama ai USL , care  bagatelizează şi se injecteaza singuri cu vaccinul indiferentei, împotriva a tot ce nu le convine sau nu ii laudă.

1.       Apare MP, care se declară şi cal şi măgar, un fel de struţocămilă, şi partid şi ONG, în aşa fel încât să poată face orice, fără a fi atacată şi să atragă cât mai mulţi oameni.USL  nu bagă în seamă.

2.       Apare PPM al lui Tokeş,  iar USL nu are nici o reacţie.

3.       Se înscrie PP-DD şi lumea se agită, jurnaliştii văd că lumea se înghesuie, că reacţia masei încă indecise sau scîrbite de politicienii  din ultimii 20 de ani,  este o reacţie  de apropiere de noul partid şi îl întreabă pe domnul Ponta  ce părere are iar acesta răspunde : "Hai măi, fiţi serioşi! Întrebaţi-mă ceva serios!". Oare domnul Ponta nu vede că acest partid se transformă încet încet într-o mişcare a tuturor celor nemulţumiţi din ultimii 20 de ani plus cei care deja sunt fani DD iubitori declaraţi de seriale Elodia, Zăvoranu , Fătu? Nu or fi ei toţi academicieni dar sunt mulţi şi la vot, -fără a face referiri la nimeni,- votul are aceeaşi valoare indiferent că este dat de un homeless sau un savant. Aş putea spune chiar că savantul, prins în cercetările lui, ar putea uita că trebuie să meargă la vot. Dacă mai adăugăm şi magia celor 10000 de Euro, avem reţeta succesului la Români : pâine şi circ. HAI MĂI, FIŢI SERIOŞI, LASAŢI-MĂ SĂ VISEZ.

4.       UNPR fură  sau cumpără primari de unde poate, şi face ceea ce USL nu a ştiut să facă la alegerile parţiale din vară: se orientează spre oameni cu priză la populaţie în zonal or de responsabilitate. Orice primărie  câştigată înseamnă  locuri în parlament. USL  a crezut că e suficient faptul că luptă împotriva lui Băsescu, şi are succesul garantat. Cât de infumurat să fii să crezi aşa ceva ?Hai măi fiţi serioşi!

5.       Becali îşi arată culoarea, şi îşi manifestă disponibilitatea de a lucra cu cel care l-a ţinut la răcoare. Pentru un Solomon, este ok, el “se descurcă,” dar la un machidon , asta înseamnă ori că e groasă, ori că nu mai eşti  machidon.  Este Ponta în stare să vadă adevărul din spatele acestei decizii? Hai măi, fiţi serioşi ! O să spună că PNG este prea mic, pentru a fi luat în seamă. Da, este adevărat, nu poţi doborâ un om cu un singur deget, decât dacă te cheamă Sean Connery, dar dacă aduni 5 degete, acestea fac o mână iar dacă mâna asta se strânge se face pumn, suficient să doboare un cal, dacă este al lui Adriano Celentano

               Uite că tocmai 5 degete s-au strâns până acum, lăsând la o parte PDL-ul care va lua locul la nevoie oricărui deget rebel.

Ce are USL? Doi şi un sfert. Şi nu este exclus ca sfertul să se retragă, deşi se pare că incidentul Piedone a fost dezamorsat. Sunt curios cine l-a convins pe Piedone să se opună dorinţei PC, deşi recunoaşte singur că avea şanse. Eheeeeei, Dâmboviţa, apă dulce ….

Revenind acuma la reacţia USL la toate aceste mişcări ,este pur si simplu  sideral cum o masă atât de eterogenă  de oameni din cadrul USL pot acţiona atat de uniti in indiferenţă. Că cei doi gemeni Dalai Lama de la conducerea  se droghează  cu acest principiu, nu e de mirare. Dar ca atâtia oameni , unii dintre ei cu calitati incontestabile, se complac in aceasta atitudine de automutilare refuzând să vadă ceea ce se întâmplă pe lângă ei, este aproape inexplicabil.Ce ii determină să aplice principiul struţului? Obedienţa, disciplina de partid? Disciplina de partid spune să urmezi linia atunci cand ea este cea corectă, dar ai dreptul măcar la opinie dacă ţi se pare că e ceva gresit.  Să nu vadă nimeni că se îndreaptă orbeste spre pierderea alegerilor? Înclin sa cred ceea ce doar întrebam acum ceva timp: USL NU DORESTE SĂ CÂŞTIGE ALEGERILE. VREA DOAR SA OBŢINĂ UN PROCENTAJ CARE SĂ LE ASIGURE O POZITIE DEMNĂ DE LUAT IN SEAMAĂ, ŞI ATÂT.

Să fie oare adevărat? Şi toţi membrii USL să cunoască şi să accepte această variantă? Puţin probabil, dar nu exclus. Dar în acest caz  rămâne o masă de votanţi care vor schimbarea regimului şi o altă putere , iar aceşti oameni sunt duşi la abator cu zâmbetul pe buze. Să fie opoziţia atât de cinică? Hai măi să fim serioşi !

Noroc că Einstein a greşit, noroc că există viteze mai mari decât viteza luminii. Această nouă teorie poate explica totul. Şi orbirea şefilor USL, care pot spune că nu au sesizat pericolele din jurul lor, pentru că se mişcau cu viteze mai mari decât viteza luminii , făcându-le practic  invizibile, şi după ce vor cădea şi vor pierde alegerile vor putea spune că nici nu au văzut ce i-a lovit, au văzut doar stelele a căror lumină circulă cu viteză mai mică.

CEL MAI HALUCINANT DISCURS

Tineti aproape de OTV-PP-DD ! Nu stiti ce pierdeti ! 

   Au trecut două zile şi nu îmi revin . Au trecut două zile de când am ascultat cel mai idiot discurs pe care mi-a fost dat vreodată să-l aud. Am apucat perioada de tot mai evocată amintire, a construirii SSMD, am văzut telejurnale cu îndemnuri patetice, Bumbeşti- Livezeni, Canalul , Transfăgărăşanul, au fost construite nu numai cu sudoare  şi sânge  ci şi cu discursuri . Am văzut şi auzit şi discursuri după aglomeraţia din Decembrie 89 la fel de găunoase. Dar ce mi-a fost dat să aud acum două zile, la marea adunare de la OTV după avizul dat de înfiinţare a partidului, depăşeşte cele mai oribile închipuiri, cele mai neinspirate îndemnuri, cele mai comuniste apeluri, cele mai aberante vorbe spuse vreodată de cineva în întreaga lume. Ce Le Pen , ce Jirinovski, ce Vadim, sunt copii nenăscuţi pe lângă tribunul fără nume, căruia nici DD nu a îndrăznit să-i facă public numele când l-a prezentat, probabil cu inima îndoită.

Acest om , pe care poate unii îl vor recunoaşte din imagini, a depăşit limitele penibilului ,cam cum depăşeşte un KAWASAKI  o Mobră. Cum poţi să faci apel la cei din morminte, sa vină şi să pună osul la treabă, şi la cei din diaspora să vina să pună ţara la pământ ? Nu e glumă, este apelul lansat de un veteran al PP, un om care şi-a pus şi casa la dispoziţia PP. Atâta a avut, atâta a pus. Orice alt comentariu este de prisos, ascultaţi şi faceţi-vă cruce !

Dacă aşa sunt toţi cei cu care se mândreşte PP-DD, ţineţi aproape , pentru că nu ştiţi ce pierdeţi. Discurs demn de Cartea Recordurilor.

OTV A REUŞIT SĂ ŞOCHEZE CU ADEVĂRAT !

Combinări de P luate căte M - flori populare

Au înflorit pomii a doua oară. E semn de toamnă lungă. La cineva strugurii au făcut rod a doua oară. Semn de toamnă lungă. Pe scena politică apar partide după partide. Semn de toamnă . Toamna cad frunzele. Toamna se usucă iarba. Toamna se culeg roadele . Toamna se numără bobocii .În politica noastră, roadele nu se culeg in toamna asta. Doar se seamănă. Şi se aseamănă. Roadele se culeg la anul. Dar acum se numără bobocii. Bobocii de partid. Uşor -  uşor prin grădinile partidelor sau pe lângă gardurile lor,fie din seminţe atent selecţionate, fie din seminţe aduse de vântul schimbării, sau de vântul televiziunilor, apar bobocii politici ai unor partide cu rădăcini mai adânci.

 Şi mai ales, apar florile populare, care se pretind flori de câmp. PP, MP, PPM. Combinări de P luate câte M. Unele dintre ele răsărite destul de departe de grădini,  pentru a nu  se şti din ale cui rădăcini se trag, îşi dau un aer de independenţă având o culoare aparte, care poate înşela privitorul naiv care nu are răbdare să caute la rădăcini. Îşi declară o culoare  dar anunţă că este posibil ca la nevoie, dacă iarna politică va fi grea, să se amestece cu florile altei grădini.  Altele, apărute pe lângă curtea verde, cu pistil roşu selecţionat din floarea de Tokay, îşi arată ţepii,  dar rupte  de grădina mamă se vor ofili şi vor  lăsa grădina în paragină. Altele  apar în gradină direct, în grădina cu portocali cu rădăcini clar dependente de florile din grădină, dar cu alt miros. Cele vechi nu mai atrag oamenii, mirosul lor stătut, respingător îndepărtează clienţii şi e nevoie de un miros proaspăt, chiar şi o altă culoare, aşa că grădinarul s-a gândit să primenească zona pentru toamna viitoare când vor veni amatorii de chilipiruri.

Ce fac grădinarii ? Alte flori pe piaţa politică ar însemna în mod normal concurenţa pentru grădina proprie . Concurenţa înseamnă clienţi pierduţi care se vor îndrepta către florile mai tinere. Şi totuşi grădinarii nu se sperie, dimpotrivă, îşi freacă mâinile mulţumiţi.  De ce oare ? A ajuns Grădina Maicii Domnului  o grădină cu adevărat  modernă în care concurenţa înseamnă piaţă liberă sau e altceva la mijloc ? Eu cred că varianta doi este cea valabilă. Care este calculul  de ce se bucură grădinarii ?

Pentru că :

1.       Unii boboci sunt plantaţi pe ascuns dar asta nu ştiu cei care vor veni să cumpere flori şi vor cumpăra de fapt florile de grădină crezând că s-au procopsit cu flori de câmp.

2.       Cei care sunt apăruţi din voia Domnului, nu pot face faţă iernii politicii româneşti şi vor fi nevoiţi să se adăpostească în grădini mai mari cu grădinari puternici.

3.       Fiecare grădinar speră să îşi păstreze clienţii fideli iar florile nou apărute să întoarcă din drum clienţii celeilalte grădini.

4.       Fiecare grădinar e convins că mai multe flori înseamnă împrăştierea cumpărătorilor  pe o suprafaţă mai mare şi nici un grădinar nu va reuşi să deţină monopolul pieţei. Practic ceea ce interesează pe fiecare este nu să câştige el monopolul, ci să nu îl câştige celălalt. Ce se va întâmpla la toamnă ? Nu contează, atâta timp cât nici un grădinar nu va avea monopolul florilor. Toţi speră să convingă bobocii de anul acesta să stea pe lângă grădinile lor. Unii grădinari au doar speranţa, alţii, care au şi foarfecele şi cuţitul de tăiat flori îşi zâmbesc în barbă pentru că până la toamnă au tot timpul să afle cine ce rădăcini are şi să umble un pic pe la ele . Şi în ultimă instanţă nu contează  rădăcina , contează altoiul.

Deocamdată portocalul altoieşte. Atenţie grădinari!

Marți, 13,09.2011-trei ceasuri (g)rele

BĂSESCU ÎNTRE SUA ȘI SUE 
 

Marți 13.09.2011-tre ceasuri (g)rele

Marți, 13.09.2011 am stat cam trei ore pe un post de televiziune care prezenta evenimentele pe care le considera mai fierbinți sau mai de interes pentru cetățean.

Primul subiect era conturile secrete ale Ceaușeștilor. Priveam și mă întrebam ce le-a venit să mai dezgroape potcoave de cai morți, ce s-a întâmplat, ce este nou în subiect. Ei bine, nimic nou pe frontul de vest. Nici chiar invitații. Printre invitați domnul Gelu Voican Voiculescu, Domnul  Adrian Vasilescu doamna Mariana Cîmpeanu, domnul Temeșan fostul președinte Bancorex. Concluzia tuturor, concluzie total opusă celei  pe care o susțineau cu aceeași  tărie înainte și imediat după ce  l-au  asasinat, era  că Ceaușescu nu a avut nici un cont personal în nici o bancă din țară sau din lume. Nu m-a mirat, asta trebuie să se spună acum, pentru că altfel cineva ar trebui să răspundă la întrebarea cine și ce a făcut cu acei bani dacă au fost. S-a pus de nu știu câte ori întrebarea dacă au avut Ceaușeștii conturi la bănci ,iar Gelu Voican Voiculescu fost viceprim ministru, cel care a fost personal în Elveția să caute urma banilor,a răspuns că nu există așa ceva. Și atunci mă întreb eu în ce bază a fost condamnat și ucis Ceaușescu pentru că acesta a fost unul din capetele de acuzare la proces sau mai bine zis încă unul infirmat, pentru că și cel cu subminarea economiei naționale a căzut. Dar atunci,în  isteria aia nu mai conta, iar acum nimeni nu mai încearcă sa afle adevărul se spune numai ceea ce convine pe moment. Mă uitam la Gelu Voican, și îmi confirma impresia pe care mi-a făcut-o acum 22 de ani, un om alunecos, perfid care nu te privește în ochi; și acum era la fel. Mai mult acum privirea îi umblă în toate părțile parcă cu teamă, ca un animal hăituit căruia îi e teamă să nu fie prins, să nu spună ceva greșit. Omul acesta, cu Iliescu și cu Stănculescu dețin date și informații pe care dacă oamenii le-ar afla cei trei nu ar scăpa nici în gaură de șarpe. Mai știu câte unele din ele și alții(Nicolaescu, Caramitru, Dinu, Dinescu, Roman, Mazilu, Braia) dar cei 3 efectiv au condus și au decis tot. Unul a condus politicul, altul serviciile secrete celălalt armata și finanțele datorită accesului la conturile exporturilor de armament. Toți ceilalți au fost unelte cu sarcini, nu cu putere de decizie. E de mirare că Voican în loc să fie considerat ceea ce a  fost, un nomenclaturist vine și dă lecții de istorie furată și modificată iar românul dornic de can - can cască gura și uită cine a fost si ce a făcut ? Nu!

            Al doilea subiect abordat apoi a fost soarta Euro, adoptarea de către România a monedei europene mai devreme decât era prevăzut, și ultima găselniță, Statele Unite ale Europei. Domnul Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României cel care a susținut că vom trece mai devreme la moneda europeană, întrebat în ce calitatea a făcut acea declarație a dat înapoi afirmând că nu e o declarație e o afirmație făcută ca persoană privată, nu în calitatea sa de slujitor al Băncii României. Doamne ce noroc au oamenii ăștia. Ies pe post, aruncă  bomba , apoi când realizează că au spus ce nu trebuia, luați de val spun că era doar o părere ca simplu cetățean. Păi dacă a vorbit ca simplu cetățean, ce căuta cu microfonul la gură și presa pe lângă el sau de ce mai deschide gura? Să nu spună domnul Vasilescu, ca fiecare cetățean al țării este așteptat la ieșirea din casă de un reporter să spună el ce crede despre introducerea Euro. O fi sesizat că se face un sondaj de opinie? Culmea este însă că tot dânsul spune apoi vizavi de  ceea ce a spus cândva un ambasador al SUA la București care critica obiceiul românilor de a mânca slănină, că nu crede că vorbit așa într-o doară,  că ambasadorii nu spun nici un cuvânt necalculat că tot ce spun reprezintă punctul de vedere al celor pe care îi reprezintă. Ce frumos spus. Si consilierii Guvernatorului Băncii Naționale au voie să vorbească așa fără să gândească? Se pare că da, și domnul Vasilescu a făcut deliciul emisiunii prin declarațiile sale. Ceva mai târziu, vizavi de perioada Ceaușistă spune : și atunci era ”corupție” la nivel mare. Frumos spus. Gura mincinosului adevăr grăiește. Uite așa recunoaște omul fără să vrea că guvernul e corupt.  E o adevărată comoară la casa omului domnul Vasilescu. Mai ales când întrebat cum rămâne cu declarația președintelui tării vizavi de cedarea de suveranitate, spune cu duioșie și supușenie ”Îl contrazic cu respect pe domnul președinte.” Mi-au dat lacrimile.

            Dar nici doamna Cîmpeanu nu se lasă. Cu experiența unui fost ministru ne umple de respect când declara vizavi de așteptările sale privind modul în care UE ne-a ajutat să ne integrăm, că :”am așteptat cu nerăbdare să intrăm în UE pentru ca UE să se ocupe de noi, să nu mai fie corupție, dar nu au timp să se ocupe de noi și să introducă restricțiile.” Dacă ar fi spus asta un vecin poate aș fi acceptat ideea ca enunț, deși nu aș fi fost de acord cu principiul, dar nu m-ar fi șocat. Dar să vii tu, parlamentar al României fost ministru și să spui ca aștepți ca UE  să se ocupe de noi, să introducă restricțiile , să le aplice și să ia măsurile de implementare și probabil și de supraveghere și punitive, este culmea obrăzniciei parlamentare. Este incredibil. Păi atunci la ce avem parlamentari, la ce avem guvern, la ce avem ministere, la ce avem partide politice, la ce avem opoziție ? Să stea în bănci, să citească ziare și atât? Pentru asta vă plătim doamna Câmpeanu, ca să așteptați să vină UE să introducă restricțiile si să scoată corupția din politica românească? Deci de vină este UE,că nu a venit să ia măsurile pe care trebuia să le luați dumneavoastră de ani de zile, de foarte mulți ani. Acum cel puțin știm și noi de ce nu a făcut opoziția nimic până acum. A așteptat să vină sindicatele să de guvernul jos, UE să elimine corupția, Americanii să ne ”scutească” de rachete, iar cetățenii să voteze. Iar dânșii să aștepte. Trai nineacă pe banii babacii. Frumoasă meserie, deșteaptă opoziție. Să tot fii în opoziție în România !

      Gata, nu mă mai uit așa mult la tv că cine știe ce mai văd și sparg televizorul. Realitatea este complicată. Cu cât o privești mai mult cu atât devii mai confuz.

A urmat al treilea subiect, subiectul zilei, vizita de lucru președintelui Băsescu , în SUA. Aici altă emisiune, alți invitați alte comentarii. Printre invitați sanitarul Popoviciu de care crezusem că am scăpat, dar uite că tot mai e nevoie curățirea acvariului din când în când.  Discuțiile s-au axat pe importanța vizitei, dar și pe modul de planificare, cât  care a fost pregătită, cât anume a fost certitudine, și cât vis. Uslașii pedalau pe faptul că întâlnirea domnului Băsescu cu Barak Obama a fost prea scurtă și lipsită de importanță politică, deci fără efecte pentru România, bifând la capitolul imagine pentru Băsescu, dar atât. Nu au fost prezentate înregistrări filmate de la întâlnire, deci nu se poate ști dacă discuțiile au avut legătură cu România sau au fost doar schimburi de amabilități. Scuza domnului Popoviciu a fost că a fost o vizită de lucru , nu una de stat, dar-spunea dînsul- Doi oameni pot discuta foarte multe lucruri într-o jumătate de oră, cât a durat întâlnirea celor doi președinți.

Da, doi amici care se întâlnesc cu un scop anume , să dezbată un subiect, în 25 de minute, pot să se pună de acord supra multor  aspecte și să finalizeze chiar aspectul dorit. Dar când întâlnirea nu era nici măcar trecută în agenda de lucru a președintelui american în ziua întâlnirii când partea română nu a spus nimic despre această întâlnire , pentru că nu fusese confirmată de partea americană pentru că domnul Obama nu era interesat și avea un program foarte încărcat, este penibil să încerci să susții că întâlnirea a fost fructuoasă și plină de avantaje pentru România. Și ca să mă lămuresc care este deosebirea între o vizită de lucru și una de stat , am apelat la Dicționarul Meleșcanu, diplomat de carieră care iată ce spune :

” : Există practic trei categorii de vizite pe care şefii de state şi de guverne le pot face pe plan bilateral : vizitele oficiale – înseamnă un program standard care asigură întâlniri şi discuţii la cel mai înalt nivel  - ; există vizite de lucru – acestea pot avea o agendă foarte solidă fără însă a avea şi garanţia contactelor şi discuţiilor la cel mai înalt nivel, inclusiv pot fi acţiuni protocolare care permit preşedintelui unui stat aflat în vizită să ia contacte cu alte personalităţi din ţara pe care o vizitează – şi există vizitele private care se fac cu un scop nu foarte bine definit, unde nu există niciun fel de agendă politică importantă dar, cu care ocazie, se pot face anumite contacte – greu de crezut la nivel foarte înalt.

Din acest punct de vedere, vizita de lucru se află undeva la mijloc între o vizită oficială şi o vizită privată, ar trebui să existe o agendă şi un program de întâlniri şi discuţii. De obicei, la orice vizită se convin înainte toate aceste lucruri, se convine comunicarea cu presa şi sunt rare cazurile în care nu se spune măcar o frază generală referitoare la subiectele care vor face obiectul discuţiilor.

Şi asta mai ales că ele pot fi formulate destul de vag şi de simplu, ca de exemplu “probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale”. De data asta, e într-adevăr acest element care nu ne permite să facem niciun comentariu întrucât nu au fost făcute publice niciun fel de informaţii în legătură cu aspectele vizitei.

 Din păcate, la ora la care vă dau acest interviu, nu avem niciun fel de informaţii nici din partea română, nici din partea americană în legătură cu aceste contacte şi, hai să-i spunem, în legătură cu agenda vizitei. ”

Citind cele spuse de domnul Meleșcanu,care în paranteză fie spus nu e perfect, dar în materie de diplomație cunoaște ceva, m-am lămurit cu privire la diferențele dintre cele 3 categorii de vizită dar tot nu știu ce fel de vizită a făcut domnul Băsescu. Pentru că dacă ne luăm după datele prezentate înainte de plecare , a fost una personală, pentru că nu s-a spus nimic legat de ea, de scopul acesteia, ce urma să facă președintele acolo, cu cine trebuia să se întâlnească, nu se știa nici măcar că pleacă.

Dacă ne luăm după ceea ce s-a realizat seamănă puțin cu o vizită de lucru, pentru că s-a întâlnit cu oficiali ai administrației și a fost fotografiat, ba a reușit să spună că s-a pus la cale un nou acord româno american.

Dacă ne luăm după cum ne lăudăm, a fost o vizită oficială triumfală pentru că se pare că serviciile secrete au reușit să îl convingă pe Obama să îi acorde 25 de minute din viață marinarului care a trecut oceanul cu avionul.

Și totuși, nu a fost o vizită personală, pentru că domnul Băsescu a însoțit în această vizită și alți demnitari români care chiar au avut de lucru acolo, au participat la semnarea unor documente oficiale.

Și totuși nu a fost fost o vizită de lucru,pentru că domnul Băsescu  nu a lucrat nimic, nu a participat-cel puțin nu s-a anunțat așa ceva – la lucrările nici unei comisii, nu a semnat nici un document (oare?) și practic în afară de bătaia amicală pe umăr a domnului Biden Vicele american ”Ce faci măi Traiane, pari (surprinzător de ) sănătos ” și pozele cu Obama, nu a făcut nimic.

Și totuși nu a fost nici o vizită oficială, pentru că  NU A FOST.

Și eu cred că nu a fost nici o vizită (a domnului Băsescu) a fost doar o încercare de cosmetizare, domnul Băsescu a dorit să își facă un lifting, o operație de estetizare  a imaginii și sub acest aspect putem spune că operația a fost un succes. Toată lumea a văzut ca mai trăi(en)ește, Biden chiar a remarcat că trăienește bine și asta este cel mai  important lucru.

           Gurile rele spun că totuși ar mai fi oarece documente care s-au semnat direct de domnul Președinte, dar nu este momentul să fie făcute public acuma (nici moartea lui Osama nu a fost anunțată când s-a petrecut, ci când a convenit ) și acelea ar justifica prezența domniei sale acolo dar parcă mai știi după cine să te mai iei nu poți să mai pui bază pe nimic. Oare când or veni avioanele alea americane să ruginească în România, că fregatele s-au plictisit singure.

Ce au câștigat românii în urma acestei vizite, nu se știe, dar Traian sigur a câștigat. Prietenii știu ce .

Și uite așa a trecut marțea, 13.09.2011 cu cele trei ceasuri (g)rele.

PS Dar dacă domnul Băsescu s-a dus în SUA ca să se documenteze și să vadă cum au reușit americanii să formeze aceste state pentru a aplica metoda la viitoarele  SUE despre care ne tot vorbește în ultimul timp ? Atunci se leagă și subiectele zilei și legenda cu vizita de lucru. Întrebarea este cine va juca rolul apașilor  și huronilor comanșilor și sutelor de alte triburi, decimate și  exterminate întru propășirea tribului albilor? Cine va juca rolul albilor și cine va fi noul Custer ?

                                                           

             

PERSPECTIVE - III

Tendinţe, confirmări de pe amble maluri

                 Aşa cum spuneam în articolele precedente, lupta politică în România poartă amprente Dâmboviţene inconfundabile. Discutam chiar în dimineaţa aceasta cu cineva despre Caragiale şi a sa scrisoare pierdută şi am căzut de acord că e mai actual decât la vremea cănd a scris scrisoarea. Faimosul citat atribuit  de Plutarh lui  Cezar,  “iubesc trădarea dar urăsc pe trădători”pus în gura lui Farfuridi are parcă alt sens, mai josnic şi nu trebuie să ne mire că din toate ţările moştenitoare ale averii culturale şi filosofice romane , trebuia ca tocmai noi să îl preluăm şi să îl naturalizăm cu succes. Domnul Băsescu când afirmă că   "Un guvern se face numai cu soluţii imorale" dă girul şi avizul prezidenţial unor astfel de apucături. Şi atunci să ne mai mire că avem în parlamentul României un partid al celor care şi-au trădat vechile partide? E la fel de adevărat că trădarea acceptată sau nu, plăcută sau nu, este în folosul cuiva şi acel cineva nu îşi face problem de morală când profită de actul trădării, chiar dacă nu îi place faţa trădătorului şi nici ipostaza de a fi la rândul său trădat.

               Şi uite aşa, vorbind despre trădare ajungem plecând de la Cezar, la ziua de azi când PSD este trădat dar trădează la răndul său. Nu mă refer aici la PSD în ansamblul său ci la elemente ale partidului, senatori, sau grupuri.

Mai întîi senatorul Ion Vasile pleacă din PSD şi se ascunde,  unde  dacă nu în partidul trădătorilor care în paranteză fie spus pare a fi pe cai mari. Am spus pare, dar sincer, cred ca are sanse mari să prindă guvernarea. De ce ? Pentru că :

1.      Are în componenţa sa foşti membri ai tuturor partidelor, care încă mai au legături fie personale fie de afaceri fie politice cu vechile partide, deci oricând cu o uşă deschisă spre negocieri cel puţin, dacă nu mai mult;

2.      Atât USL căt şi coaliţia de la guvernare sunt şubrede, menţinute una  din teamă, prin ordine şi pumni în masă, deci impusă nu dorită, alta dorită de toate părţile componente dar menţinută prin şantaj reciproc datorită tot diferenţelor de opinii pe unele aspecte. Ei bine tocmai aceste  aspecte fac din UNPR un partid aflat în vizorul ambelor părţi, tocmai pentu că e format din trădători deci oameni fără scrupule care pentru interesul propriu pot trăda sau trece dintr-o barcă în alta dintr-un pas. Aşa că vechiul dicton ar trebui să se transforme în “ Urăsc trădarea dar am nevoie de trădători “

3.      Este singurul partid care nu prea iese la atac în media  şi mai ales – cu ştiinţă sau nu – nu face propagandă negativă, deocamdată se preocupă doar de imaginea proprie , fără a umbla la imaginea altora. Ori sunt convinşi că au ceilalţi grijă să se facă de râs singuri, ori pregătesc materialele pentru mai tărziu, când vor avea nevoie de ele, dar deocamdată duc o luptă liniştită, fără valuri, discretă dar eficientă.  

4.      Cînd coaliţiile se vor sparge, UNPR va fi curtat şi dorit de toate partidele care vor să formeze o majoritate.Şi semne de spargere sunt în ambele părţi sau cum ar spune un artilerist, reglajul este terminat, se poate trece la tragerea de efect.

            Apoi filiala Buzău spune pas conducerii de la Bucureşti în privinţa alegerilor la consiliul local, urmînd varianta firească a situaţiei de pe teren, indiferent de deciziile de laborator luate de Bucureşti. În plus, denuţă coaliţia şi înţelegerea cu PNL Buzău. De ce spun varianta firească? Pentru că mie mi se pare fires, ca deciziile sau propunerile  privind candidaţii din teritoriu să vină din teritoriu, acolo unde filialele cunosc situaţia şi şansele reale ale partidelor şi candidaţilor. După primirea acestei situaţii Bucureştiul trebuia să analizeze, să vadă care este procentajul şi să încerce să echilibreze procentajul în sensul dorit, schimbând câte ceva acolo unde proportiile ar fi  sensibil egale, nu unde şansele candidatului propus de conducere  sunt aproape de zero. Este interesant de văzut ce va face conducerea PSD şi a USL. Îşi va sacrifice PSD  filiala de dragul înţelegerii la vârf? Şi cine garantează că nu vor mai apărea şi alte cazuri ? Şi atunci ce va face? Va risca să rămănă fără filiale care ar putea nu numai să iasă din USL ci chiar să treacă incorpore la alte partide  şi cel mai aproape şi convenabil ar fi exact .. UNPR.

 Sau va accepta situaţia şi decizia filialei Buzău, trăgând învăţămintele de rigoare? Grea situaţie, cunoscînd firile orgolioase ale şefilor USL.

           PDL a început campania de re-branduire, pastelcolor şi organizatoric, schimbă culoarea pe de o parte dar pe altă parte o denunţă arătând lumii prin vocea preşedintelui ţării (ce trebă o avea preşedintele ţării cu rebrenduirea unui partid din ipostaza sa de om echidistant, fără simpatii politice, aşa cum cere Constituţia), nu ştiu dar cui îi pasă ? Cert este că PDL face eforturi pentru a – şi mobiliza forţele proprii de o parte, pentru a determina alegătorii să …. stea acasă la alegeri pe de altă parte, pentru că nu e aşa,  singura şansă de a obţine voturi pentru PDL este absenţa a cât mai multi cetăţeni de la vot. Pentru aceasta PDL continuă cu măsurile antipopulare, şi ridiculizarea opoziţiei (care dă şi ea o mână de ajutor aici) şi mai nou aduce pe post la dezbateri feţe noi, pregătite, care fac faţă atăt moderatorilor căt şi opoziţiei. A trecut epoca “sanitarilor    “Tălmăceanu  Canacheu, Vişan, şi uite că re-branduirea se face şi la nivel imagologic şi tactic. De aici ar putea să înveţe şi USL deşi au început să schimbe şi ei garnitura, trimiţndu-l pe calmul şi educatul Zgonea care aduce un plus de siguranţă şi bun simţ argumentelor USL. Dar eu mă refeream la acţiuni mai ample de reorientare a politicii de atragere a cetăţenilor la vot din partea USL. Să fiu sincer cred că dacă cetăţenii sunt convinşi,  nu forţaţi, convinşi să iasă la vot, USL poate câştiga alegerile. În caz contrar, va câştiga PDL.

 Dacă tot suntem la capitolul PDL, să notăm că începe să se contureze ceea ce spuneam vizavi de spargerea PDL (că cea a USL prezisă şi ea, este din păcate în curs prin reacţiile unor filiale din Buzău, Călăraşi parcă şi .. mai vedem ) şi fie datorită unei posibile prostii (intenţionate?) fie datorită încrederii prea mari în forţele proprii şi bagatelizarea imparţialităţii actului juridic, faptul este aproape de împlinire mai repede decât era de aşteptat. Ceva semne sunt:

1.      Relaţiile cu UDMR schioapătă din ce în ce mai mult;

2.      În cadrul partidului se duc lupte grele, surde dar grele; cine crede că Berceanu & Co. au lăsat armele se înşeală, iar spectrul neintrării la guvernare are o înfăţişare groaznică pentru bieţii PDL-işti. După cum spunea doamna Stănoiu, PSD-iştii abia aşteaptă să treacă la volan şi să te ţii vânătoare de vrăjitoare. În plus mai există şi o opoziţie anti-Băsescu clară, mai ales că nu toţi sunt de acord cu transformarea Elenei în Margaretă;

3.      La orizont apare o nouă stea, poate surpriza surprizelor, poate Fetiţa cu Chibrituri sau Scufira Moşie. Cel Evitat de Marcel Pavel,  şi-a adus aminte că mai are o fată încă nevalorificată în politică şi cum Împărăţia de Vest a fost dată fetei necuvântătoare, cea de est, Moşia de acasă este dată  celeilalte fete, fata cuminte de acasă. De ce această împărţire ? Elena nu ştie limba română şi dacă primea moşia de aici s-ar fi umplut de respect, iar gramatica limbii române ar fi suferit modificări cărora nici 10 guverne Boc cu 10 OGU pe zi nu i-ar fi putut face faţă. Aşa că măcar afară, necunoaşterea limbii engleze nu ar ridica semne de întrebare, este ceva normal printre parlamentarii Europeni. Becali ştie de ce. Deci Elena afară, Ioana în ţară. Şi dacă până acum se părea că Ioana e cea fără de ţară, uite că a primit de la tătuca verde la aruncarea în politică şi a pus-o de un nou partid, de centru-dreapta. Partid care este gata să preia elementele PDL-iste fidele, după dezmembrare. Cine nu a auzit de Mişcarea Populară să ţină urechea plecată la OSIM unde se înregistrează proaspătul copil care pentru orice eventualitate are mai multe destinaţii, just in case. Este interesat de văzut dacă acest partid va fuziona sau va prelua sau va înghiţi alt partid care a primit stop la înregistrare sau alt partid care este plin deja de fugari. Cred însă ca Oprea  îşi va păstra independenţa mai ales că are nişte poliţe cât copita lui Ducipal de plătit marinarului care pe vremuri îi solicita  câte o cameră pe la Agat. Să fie doamna Ioana noua Tatcher ? Nu este exclus pentru că oricât ar fi cocoşica de utilă, nu poate sări peste pupilele matelotului. Iar dacă ne luăm după modul în care Ioana trânteşte uşa în nas presei care deja o urmăreşte, este clară pe cine moşteneşte.

Până acum suntem în plan, toate cele spuse confirmate, lucrurile prind contur aşa cum spuneam şi surprizele se dezvăluie una câte una.

Nu sunaţi, mai ies eu din când în când.

CINE EȘTI DUMNEATA SĂ MĂ ÎNTREBI ?

Băsescu intre neica - nimeni și regalitate.

                     Am văzut la tv o încercare de baie de mulțime a lui Popey, așa cum îi spunea un coleg de partid. Nu rețin pe ce post , nu știu unde era filmat, probabil undeva prin Canada, sau mă rog, pe lângă canadieni. De regulă nu îi urmăresc discursurile pentru că nu am bani să îmi iau alt televizor, mai ales că nevastă-mea ar vrea acum o plasmă. Dar așa între două posturi timp de câteva zeci de secunde am rămas pe acele imagini. Ceea ce am văzut mi-a întors stomacul pe dos. Domnul președinte al României, îmbrăcat ”poporal ” sau popular, sau de sezon, sau în fine așa, ca să se creadă mai aproape de oameni intrase prin mulțime crezând că va declanșa explozii de simpatie și manifestări de iubire nemăsurată. Cât de aproape se poate simți înconjurat de gorilele din SPP nu știu, dar el e convins că e iubit și că cei care întind mana spre el îl adoră, că cei care ii spun ”domnul președinte” sunt oameni din popor și îl respectă. Săracul de el, este mințit ca și prietenul dictator din anii de tot mai deasă evocare, nu știe că unii membri de partid cu grija selecționați primesc sarcină de partid să meargă, să îi strângă mâna și să îl felicite, ca și tovarășa de la Iași care de 4 ani tot dansa lângă el în toate horele, ca să se simtă și el iubit de popol.
Cine spune că Ceaușescu a fost dictator, e naiv, nu cunoaște noțiunea. Păi dacă Ceaușescu a fost dictator, Băsescu ce mai e ? Satrap e puțin spus. Tiran este alint. Au fost în istorie tirani luminați, au fost și satrapi care și-au condus țările spre prosperitate. Orice cuvânt ai folosi legat de Băsescu, este prea mic, pălește, este incomplet, orice apropiere a lui Băsescu de o altă persoană sau noțiune, îi schimbă caracteristicile, îi aduce grave prejudicii (noțiunii, nu lui Băsescu). Asta este concluzia la care am ajuns privindu-l ieri pe acest autointitulat ”președinte ju(de)cător ” care este convins că deține adevărul absolut, că numai ce spune și știe el și cine spune altceva e bun de trimis în pușcărie. Pentru că așa vrea el. L-am auzit pe marele judecător discutând cu un cetățean, probabil plătit și adus acolo de moguli, de USD, de dușmanii poporului, sau mai știu eu cine, care îi reproșa că a dus țara în prăpastie. Ce credeți că i-a răspuns președintele României ? ”Dar cine ești dumneata să mă judeci pe mine” ? Sublimă întrebare. Cine se cred românii ăștia să îi ceară socoteală președintelui lor ? Dar ce ei l-au ales ? Băgați-vă mințile în cap românilor, dacă aveți cumva impresia că voi l-ați făcut președinte , vă înșelați. S-a făcut președinte singur. Cu numărări a la Roberta, cu buletine de vot introduse în urnă pe sub mână, cu liste completate prin cartiere colorate după ora stingerii, cu autobuze cu oameni aduși la completare, cu ambasade fidele, cu membri ai comisiilor de numărare a voturilor cumpărați, cu plase cu ulei și zahăr, si câte și mai câte. Așa că luați pe loc repaus și nu va mai tot izmeniși atâta, că tovarășul Băsescu nu vă datorează nimic și nu aveți nici un drept să îl întrebați ce a făcut. În ultimă instanță, chiar dacă ar fi să vă datoreze un răspuns ce ii puteți reproșa ? S-a ținut de cuvânt cu tot ce a promis în campanie . A spus el ”să trăiți bine ” ? A spus ! Cui ? Nu a spus să trăiți bine românilor, sau amărăștenilor, sau gugustruților. Nu ! A spus doar ”să trăiți bine” și cei la care s-a gândit și s-a uitat trăiesc foarte bine. Vi s-a părut cumva că s-a referit sau uitat la noi , pălmașii ? Greșeală de percepție. La noi s-a uitat și referit când a spus ”i-am ciuruit”. Și nu puteți să spuneți că nu s-a ținut de cuvânt.
Și mi-a mai provocat greață domnul preș(e) minte și când încercând să îl ridiculizeze, îl întreba pe cetățean cine e și ce a fost sau pe unde s-a ”împlimbat” el. Ce mentalitate de bădăran infantil. De parcă asta ar conta, sau asta ar fi fost important, cine s-a plimbat mai mult sau ce bani a avut înainte și după revoluție. Și ca să își demonstreze superioritatea, într-un monolog cu care ne-a obișnuit monolog al dictatorului indiferent la tot ce se întâmplă pe lângă el, se apucă să spună că el, domnul preș( am să folosesc prescurtarea de acum înainte, așa cum se spune și tov în loc de tovarășe, sau dr. în loc de doctor, din cauză de lipsă de spațiu de caractere, pentru că îmi este impus de editori un anumit număr de caractere și vreau să economisesc în felul acesta spațiul și să scriu mai mult)deci domnul preș. îi dă cu tifla celui cu care se făcea că vorbește, spunându-i că domnia sa a avut bani mulți și înainte de 89, ( făcuți din bișnița de rigoare, ca mare căpitan de vas, deci la nivel macro, că doar nu era un pârlit de mus frecător de podele nu ?) și că s-a plimbat prin lume, și înainte de a se isprăvnici și cocoța pe scaunul de preș. Și ca să nu fie dubiu, să nu creadă cineva că s-a plimbat ca informator al securității, cum spun documentele pe care le crede ascunse și dispărute definitiv, și despre care vorbeau cândva dușmanii de clasă, tov. preș. menționează că s-a plimbat cu brevetul de chilot, cum ar spune un moldovean. Și crezând că așa l-a încuiat pe bietul om, tov. preș. se uita zâmbind sau de fapt rânjind, pentru că acela nu era zâmbet, la una din camere, nu știu la care.
Este incalificabil ca un om în poziția pe care o deține să se exprime în acest fel, să răspundă astfel cetățenilor care își manifestă dreptul constituțional de a se adresa civilizat chiar dacă neplăcut celui ce le conduce țara. În loc să răspundă cetățeanului de ce a ajuns această țară acolo unde a ajuns, tov. Băsescu îl întreabă cu ce drept îl ia pe el la întrebări. Dacă nu erau SPP-iștii prin zonă, cred că îl și bătea pe bietul om și în mod cert îl lua prin surprindere, ca și pe bietul copil pe care nu l-a lovit cu pumnul. Din câte am apucat să văd in scurta perioadă cât am putut suporta să îi accept imaginea pe retină, erau mai mulți oameni care îl interpelau și bănuiesc că răspunsul a fost dat tuturor celor care i se adresau și tuturor românilor care vor să îl întrebe ceva. Deci răspunsul este pentru toți ” dar cine ești tu să mă întrebi ?” Și așa tov. Băsescu a decretat că în țara asta, dacă nu ești cineva, dacă nu ai bani și nu te-ai plimbat ca el, nu ai dreptul să vorbești.
PS Recent emisiunile de știri ne-au adus în fața ochilor tabăra de vară-toamnă a PDL. Trecând peste mesajele care mai de care le-au vărsat acolo unii și alții care mai de care mai ghiocel față de preș. pe mine mă uimește faptul că există tineri care se pot lăsa aburiți, îmbrobodiți și penetrați de cuvintele unor propagandiști care nu dau doi bani pe cei care se lasă prostiți de vorbe goale. Cum poți să crezi în cineva care plânge și râde la comandă nu reușesc să înțeleg. Cine sunt acei copii ? Părinții lor știu ce fac ei? Știu că merg la întâlnire cu infractori de drept comun și se lasă atrași în activități anticonstituționale? Știu ei oare că copii lor aplaudă pe cel ce s-a dovedit a fi cel mai neconstituțional prim ministru, cu senatoarea care nu știe să numere și cu preșul care bate copii ? Ce fac părinții ăștia? Uite așa ne trezim că copii noștri devin mafioți și forțează lumea să plătească taxe de șmecher, sau voteze cu mai știu eu cine. Cine sunt acești copii ? Să fie copii celor întrebați ”cine ești tu”, sau sunt cumva copii celor ce luau cuvântul și ai primarilor din Deta? Regret că televiziunile nu au prezentat imagini și din sală, să vedem și noi cine sunt entuziaștii susținători ai preșului, viitorii conducători ai României căci nu e așa, copii șefilor noștri sunt viitorii șefi ai copiilor noștri și merită cunoscuți.
PS2 Am auzit ca prințul Dudă a răspuns în sfârșit atacului Băsescian asupra lui Mihai, fostul rege al României. Răspunsul său m-a convins că Duda este un cuvânt românesc și la fel și posesorul, pentru că și răspunsul sau este 100% românesc. În loc să contrazică afirmația lui Băsescu cu argumente sau dovezi irefutabile, domnul Duda face caracterizarea lui Băsescu. De parcă asta era in discuție. Este adevărat tot ce a spus despre Băsescu,dar altul era subiectul și răspunsul nu este al unui prinț al României ci al unui prinț al dudelor. Se pare ca totuși până la urmă amândoi au dreptate.
Și în final, să vedem ce spune un personaj deja celebru și fin cunoscător al politicii românești, despre acest conflict.