Simple aberaţii?

Trei declaraţii recente ale unor persoane, care se cred personalităţi sau reprezentanţi ai unor instituţii care se cred purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu mi-au dat fiori pe şira spinării.
Despre prima declaraţie am mai vorbit, este vorba de afirmaţia sau cererea  domnului Voiculescu de a aduce specialişti din armata, să facă munca directorilor şi inspectorilor din ministerul de finanţe care primesc salarii frumuşele dar nu sunt în stare să îşi facă munca pentru că sunt corupţi , lipsiţi de eficienţă şi neserioşi. Aşa spune domnul Voiculescu, atunci când afirmă că are nevoie de militari pentru că aceştia au un profil moral sănătos, sunt eficienţi şi riguroşi. Păi nu înţeleg de ce nu îi schimbă? Cine îi opreşte de vreme ce sunt la putere să îi depisteze pe cei incompatibili cu sarcinile de serviciu să le desfacă contractele de muncă şi să angajeze alţii pe bază de concurs? Nu crede domnul Voiculescu că în acest fel împrumutând de la armată, nu face altceva decât să îi protejeze şi acopere pe cei care sunt corupţi?
Dar când face această propunere, domnul Voiculescu se gândeşte la zecile de mii de pensii rămase nerezolvate de când Boc şi colegul Oprea au început procesul revizuirii? Pe acestea cine le rezolvă, specialiştii de la finanţe? Domnul Gherghină, doamna Lupu? Culmea culmilor este că Duşa deja a prins ideea pentru că nu e venită aşa din senin şi e gata să facă trocul. Gata,  armata a fost rezolvată, acum pleacă detaşată la finanţe, apoi la învăţământ să acopere posturile de educatori scoşi din sistem pentru că nu au studii superioare, apoi la sănătate să opereze în locul medicilor care lasă copii să moară după o fractură de braţ, apoi la transporturi să repare drumurile  făcute în dorul lelii de drumarii politici. Dar nu cumva să se atingă cineva de ei cei care sunt plătiţi să facă munca pentru care sunt chemaţi militarii, că nu e voie, militarii vor lucra detaşaţi, voluntar, pentru că e criză şi nu sunt bani la finanţe. Nu vor primi nici misii de detaşare, nici sporuri, nici drepturile de echipament şi hrănire, că doar nu vor mai lucra în condiţiile din armată nu ? Şi uite aşa, se împuşcă şi nişte economii la buget şi se păstrează şi corupţii în ministere şi deconcentrate. Bună idee domnule Voiculescu. Am şi eu una : Ce ar fi să băgăm puţin armata şi în parlament, în clasa politică plină de incompetenţi, analfabeţi, corupţi, neserioşi, penali, dar de tot nu doar aşa pe bază de detaşare, pentru că acolo este cauza tuturor relelor, acolo este  rădăcina corupţiei.  Achiesaţi domnule Duşa?
A doua declaraţie aparţine Patriarhiei Române, care într-un material trimis presei dă dovadă de o atitudine demnă de renumita Inchiziţie. Sfinţiile lor uitând cu totul de faptul că lumea a evoluat, că nu mai trăim  în Evul Mediu, că biserica, indiferent de orientarea ei este doar o formă de manifestare a credinţei, dintre atâtea altele, că deocamdată Religia este acceptată ca o formă de manifestare a credinţei dar nu reprezintă o putere în stat iar Biserica Ortodoxă prin  Patriarhia Română  că nu are atribuţiuni în conducerea ţării. Mai mult, Constituţia ţării, o Biblie Laică votată de popor, nu scrisă de unul sau altul care pretinde că a avut legătură cu Dumnezeu, cum mai noi declară şi parlamentarii români,nu spune nimic despre rolul conducător al Patriarhiei în treburile ţării. În Constituţie despre religie se spune :

“ARTICOLUL 29 (1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.

Atât şi nimic mai mult.De ce se crede Pariarhia îndreptăţită să decidă asupra unor probleme care ţin de opţiunile  personale ale omului sau de deciziile statului? Dacă cineva ar îndrăzni să schimbe regulile din interirorul BOR s-ar sălta sutanele tuturor “sfintelor” feţe că nu se respectă drepturile cultelor, dar domniile lor cer nici mai mult nici mai puţin decât desfiinţarea crematoriilor umane, pentru că “„Să te laşi incinerat, când Biserica osândeşte acest lucru şi când nu-ţi acordă, prin preoţii ei legiuiţi, asistenţa şi rugăciunile ei, echivalează cu o nesocotire a Bisericii şi deci şi a creştinismului.”

Cu ce drept intervine Patriarhia pe un subiect care nu o priveşte? De când interzice Patriarhia dreptul cetăţeanului de a stabili modul în care vrea să plece din lumea asta plină de corupţi? De ce vine Patriarhia cu un text apărut în 1940 deci nu numai aberant dar anacronic, şi nu vine cu unul din 1231, dat de Papa Gregor al IX-lea? Înalta instituţie a Patriarhiei uită că între timp, cam prin 1948, ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care se aplică şi mai ales este folosită şi de biserică, în apărarea drepturilor  enoriaşilor săi. Ce interese apără Patriarhia, dreptul de a scoate bani de la oameni pentru serviciile de multe ori de toată jena? Reveniţi cu picioarele pe pământ şi păstraţi-vă doar gândul  în ceruri domnilor reprezentanţi ai Patriarhiei,lăsaţi lucrurile pământeşti să fie rezolvate de pământeni, domniile voastre vorbiţi în şoaptă, că aşa se vorbeşte în biserică, eventual  în gând şi în timpul acesta eu spun să vă orientaţi atenţia spre cazurile de homosexualitate din interiorul BOR, pe corupţii şi lipsa de morală a unor preoţi care cer tarife pentru slujbe pe care trebuie să le presteze gratuit, pe cazurile de agresiune şi hărţuire sexuală, pentru  că e suficient că primiţi bani de la bugetul de stat, fapt de care nu se bucură toate cultele religioase. Nu încercaţi să vă depăşiţi condiţia pentru că nici încrederea populaţiei nu e chiar aşa de mare în Biserica Română încât să încercaţi să zburaţi singuri la cer pe baza acestei idei. Românii cred în Dumnezeu, de popi s-au cam lămurit ce le ascunde sutana. Nu vă faceţi aripi din ceara lumânărilor pe care le retopiţi şi refolosiţi la infinit, scoţând bani de trei ori de la o singură lumânare, pentru că se vor topi şi veţi cădea direct în Iad.
A treia declaraţie le întrece pe toate nu atât ca informaţie cât din punct de vedere al sursei. Ea aparţine unui alt Guru care se crede şi el Dumnezeu, dar Dumnezeul presei, al show-bizz ului al sportului, al cinematografiei, cel care le ştie pe toate, e specialist 1 şi şofer în toate domeniile, nu te poţi scărpina fără să nu spună el dacă te-ai scărpinat bine sau nu, cu un ton de sentinţă mai grea decât sentinţele Inchiziţiei. Domnul CTP declară nici mai mult nici mai puţin decât că Eminescu nu a fost român. Intrat probabil într-un con de umbra de când colegul de breaslă SRS a devenit parlamentar, nemaifiind invitat de televiziuni să îţi exprime „doctele” opinii din fotoliul de acasă, personalitatea răzvrătită a lui CTP a ieşit pe piaţă cu o declaraţie şoc: „În seara asta o să încerc să mai pronunţ o a treia frază înspăimântătoare, şi anume Eminescu nu era român. S-aud nişte blocuri de gheaţă cum cad din tavan acum, da? Tot tipul lui de gândire nu e românesc. A fost impregnat extrem de bine de gândirea germană” Gata, acuma toată şumea o să îl bage în seamă, a căzut blocul de gheaţă, toată lumea se uită la el. Îmi amintesc versurile “neromânului” Eminescu din scrisoare I:
” Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare…
Iar de-asupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine… lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te asteaptă.
Ba să vezi… posteritatea este încă si mai dreaptă

Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subtire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt si dânsii… Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Si prostatecele nări
Si le umflă orisicine în savante adunări”
 Acesta e răspunsul pe care îl primeşte marele Curu, pardon Guru al zilelor noastre, tenisman, scriitor, critic de film, analist de fotoliu de la cel  pe spatele căruia speră să se mai ridice în ochii oamenilor, debitând aberaţii sau cine ştie, jucând un mic rol în piesa desfiinţării identităţii de neam, trădării naţionale  de către cei  care astăzi sunt în fruntea naţiei. Poate  creţele idei ale celor care vorbesc fără cap nu sunt chiar aşa de nevinovate şi ele vin să completeze un puzzle a cărui imagine încă nu o vedem dar dacă adăugăm unele piese, cum ar fi declararea trădătorilor drept eroi şi a eroilor drept duşmani ai naţiei, „privatizarea” econimiei pe bucăţi, „regionalizarea” ţării, FMI-zarea ţării, schimbarea tradiţiilor, Valentinizarea şi Mc Donaldenizarea tineretului, desfiinţarea industriei farmaceutice  proprii, desfiinţarea spitalelor, subordonarea armatei intereselor unor ţări care duc războaie proprii în numele unei democraţii personale, desfiinţarea şi bagatelizarea conceptului de Sistem Naţional de Apărare, acceptarea unor Codex-uri Alimentare care duc la otrăvirea şi cancerizarea populaţiei, numirea în fruntea instituţiilor   vitale cum ar fi OSIM  a reprezentanţilor unor  uniuni antiromâneşti, începem să avem o imagine fie şi neclară a ceea ce se urmăreşte. Declararea lui Eminescu ca nefiind român, chiar şi printr-o logică cretină, nu face altceva decât să adauge o nouă cărămidă la zidul distrugerii cestui neam. Dovadă stă ideea lui Voiculescu, prima expusă aici, care a părut în prima zi o vorbă spusă la supărare, dar uite că a prins şi face pui. Pe cina va mai mira dacă mâine, Kelemen Hunor nu va propune ca Eminescu să fie scos din şcoli pentru că nu a scris şi în limba maghiară şi minoritatea maghiară se simte astfel discriminată? Nimeni, cu atât mai puţin domnul CRP.
Dar românii vor fi prea preocupaţi cu declaraţiile lui Becali vizavi de relaţia lui Nilă cu Cruduţa şi de divorţul lui Bănică. Heeeeeeei, Can-Can, cu picioarele ’n tavan!
Simple aberaţii?