Românii la viol

Un bun prieten de-al meu, rezervist militar ca şi mine, condeier
pasionat şi talentat, nu ca mine, jumătate scârbit de modul heirupist şi
total ineficient dar mai ales devorator de rating în care televiziunile
au tăbărât în ultimul timp pe cazul celor 7 băieţi cucuieţi vasluieni
bravi descendenţi ai marelui Ştefan, a decis să abordeze subiectul mai
profund, în binecunoscutu-i stil diamantin scriind despre”Violul la
români” vrând să scoată în evidenţă mai mult decât cazul în sine, 
mentalitatea românului indiferent de treapta pe care se află el. Din
titlu şi din articol putem afla cam cum se manifestă violul la români,
adică, am înțeles eu, cum se manifestă românul ca violator dar eu cred
că ar fi interesat de văzut cum se manifestă românii la viol, adică când
sunt violați.





Nimic mai simplu. Hai să purcedem în istorie. Nu în istoria
violurilor din dosarele XXX ale sistemului Juridic românesc ci în
istoria românilor.

Neavând date despre violurile săvârşite de romani asupra „dăcoaicelor”
după ce- conform unor istorici- dacii de pe 85 % din teritoriul Daciei
ar fi  fugit toţi nu se ştie unde încât au rămas numai femeile singure
şi fără violatori legali, dând ocazia romanilor să violeze, guverneze,
și romanizeze întreaga Dacie deși cuceriseră doar 14% din ea,  să venim
mai aproape, undeva după Retragerea Aureliană când
Gohungeaslavbulungpecumtătu dădură dosu prin Bătrâna Dacie. Conform unor
teorii care se apropie ca logică şi fantezie de deciziile unor
procurori şi judecători din zilele noastre- de aici continuitatea
dacilor pe acest pământ- odată cu retragerea romanilor au plecat cam tot
ce a fost dac sau roman sau daco-roman între graniţele Daciei, rămânând
poate doar unele femei cu fuste mai lungi sau lovite de gută, acestea
căzând pradă -din vina lor bine-înţeles- invadatorilor care au purces la
prădat şi violat în ”deplină legitimitate”. Unii dintre violatori, s-au
simţit – se spune – atât de bine şi au coabitat atât de fecund cu
bietele victime încât nu s-au mai dus în Panonia ci au rămas aici că tot
“erau casele goale”. Se vede treaba că şi pe vremea aia judecătorii şi
procurorii luau şpagă, altfel nu văd de ce nu au reacţionat şi istoria
nu menţionează nimic iar “practica judiciară”,  mama tuturor deciziilor
aberante,  nu este invocată.




Au urmat imediat şi alte violuri, unele recepţionate de români  mai
puţin fastuos, cum ar fi incursiunea lui Carol Robert de Anjou prin
teritoriile bănuite tot “fără bărbaţi” numai că socoteala de acasă nu
s-a potrivit cu cea din Posada şi bieţii ungurihoţi au fost violentaţi
destul de dur.





De aici încolo violurile s-au cam ţinut lanţ, românii răspunzând
fenomenului după cum i-au ţinut brăcinarii. Unii, cum ar fi Mihnea
Turcitul sau Turcescu, că nu mai ştiu sigur cum îl chema, s-au aplecat
de bunăvoie şi au primit Sfânta Împărtăşanie cu seninătate, pe
principiul “capul plecat sabia nu-l taie”. Istoria medievală românească
abundă de astfel de degrabă aplecători care au preferat violul
semi-acceptat şi s-au bucurat de binefacerile alifiei de castane sau
gălbenele, bineînțeles,  în ”interes național”.




Unii mai încăpăţânaţi au preferat să îşi piardă capetele decât să îşi
dea pantalonii jos şi aşa au rămas în istorie ca oameni “fără cap” sau
cu trupul sau sufletul într-un loc şi capul prin alte părţi. Aşa pieriră
Mihai, Alexandru Ioan, Neica Tudor, Nicolae,(Bălcescu, dar unii l-ar
include şi pe Ceauşu), Constantin, Antonescu (dar nu Crin), şi alţii,
foarte puţini față de numărul celor cu pantalonii în vine.  În rest, de
la cam 1821 încoace, se poate spune că exemplele sunt de cele mai multe
ori pozitive, adică oamenii au fost cooperanţi, coabitanți sau  nu s-au
pus contra valului. E adevărat, a mai fost unul care s-a cam opus
violului celor din neam cu el, unul de îşi spunea Carol Întâi dar nu se
pune, el a fost român doar în simţire, nu de sânge. În schimb nepotul
lui, născut în România da, s-a aplecat duios,  el ”copil” fiind şi-a dat
spilhohenzolii  jos mai des, politicește vorbind,  când în faţa
unchiului, când în faţa lui Antonescu, când în fața  Gărzii de Fier,
când în faţa lui Bodnăraş, chiar şi în faţa marelui Stalin că doar e
sănătos, chiar dacă e ruşinos.

Dacă este să concluzionăm, până în acest moment reacţia românilor la
”viol” a fost în general binevoitoare, aşa au reuşit bieţii conducători
şi boiernaşi să se menţină şi să-şi păstreze averile şi vieţile.

Şi a venit momentul ”eliberării”, momentul 89, când românii au crezut că
au scăpat de viol, că nu vor mai fi nevoiţi să se lase violaţi cu sau
fără voie. Mulţi, bucuroşi că au scăpat de violul de la răsărit, şi-au
dat pantalonii jos ostentativ, convinşi că nu mai există violatori şi au
început să-şi agite provocator  fesurile, aşa de ai dracu. Au sărit
imediat prietenii să îi protejeze strategic, adică să îi violeze
protejat şi uite aşa au apărut firmele de exploatare a gazelor de şist,
scuturile antirachetă, bazele şi comandamentele ”aliate”, FMI-ul, UE şi
alte “ONG”-uri pline de intenţii bune, mai ceva ca drumul spre Iad.

Ca treaba să fie oablă, au apărut şi violatorii interni purtând diferite
nume, FSN, PSD, UNPR, UDMR, PDL, PNL şi alții mai mici care s-au gândit
că e păcat să lase frumuseţe de piaţă de desfacere nefructificată. Şi
uite aşa de 25 de ani încoace, românul, violatul tradițional al marilor
imperii stă cu fundul ridicat și  steagul fâlfâind parcă a invitaţie
oricui este dispus să îşi încerce virilitatea. Aşa au rămas românii fără
salarii, fără pensii, fără drepturi, fără case, fără păduri, fără
avioane, fără armată, fără sistem educaţional, fără doctori, fără
spitale, fără industrie, fără agricultură, ce să mai continui,  au rămas
cum se spune în curul gol numai buni de violat. La toate aceste rapturi
românii au stat pasivi, şi continuă să stea la fel şi acuma, bucuroşi
că sunt protejaţi şi nu pot lua SIDA. Se spune  că o băbuţă de 95 de ani
a mers la farmacie să ceară pastile cu SIDA, că a auzit ea că dacă ai
SIDA, mai trăieşti cam 5 ani şi voia şi ea să bată suta. Așa sunt
românii, vor să trăiască mult, indiferent cum.








Undeva prin Vâlcea, un polițist încearcă să violeze o fată de 17 ani.
Vina fetei era aceea că avea o ținută mai de vară, arăta bine și se
îmbătase. Din toate astea polițistul a înțeles că este invitat să o
violeze puțin. Nu a reușit, fata a scăpat, a făcut plângere la poliție,
polițistul și-a recunoscut vina în fața șefilor  dar pentru că nu s-a
făcut plângere la parchet iar familia victimei nu a vrut să ”se
complice”cu un proces în care tot ei ar fi fost făcuți de râs, bravul
apărător al legii se află la post. Văzând ce s-a întâmplat cu fata din
Vaslui care a făcut plângere penală, mai că îți vine să le dai dreptate
părinților fetei din Vâlcea. Dar este normal? Ascunderea și nepedepsirea
celor care încearcă să violeze le dă curaj bestiilor care violează în
grup. Cică prin America la fiecare două minute o femeie este agresată
sexual. Se contabilizează în statistică  și micile atingeri, apropouri,
și alte”nimicuri” de genul ăsta. Păi cine ar avea timp să contabilizeze
în România toate fluierăturile, apelativele gen ”ce faci păpușa” și
celelalte ”amabilități” care la noi sunt chiar ”gustate” de destinatare?
Păi dacă am angaja jumătate din populația Chinei să numere, tot nu ar
reuși.








Ei bine, având aceste exemple şi această atitudine faţă de viol, violatori  și agresiuni sexuale, ce pretenții putem avea?


Când facem un erou dintr-un voievod care își trimite fata în patul
dușmanului, sau un domnitor care trimite fete în saraiul sultanului  ca
să rămână ei pe tron  pe cine mai miră că într-un sat din Vaslui, 7
indivizi cu minţile în migraţie au violat o fată iar localnicii sar pe
reporteri că „i-au făcut de râs” ei , reporterii nu ”bieţii copii”?


Când sanctificăm un domnitor care pe unde trecea lăsa biserici și
femei gravide iar boierii își lăsau fetele și nevestele însămânțate de
domnescul mădular cu mândrie,  de ce ne mirăm că un alt localnic
întreabă mirat ce s-a întâmplat, ”că doar nu a călcat-o trenul?”





Când actualii domnitori și boieri  își vând țara și se lasă violați
din toate pozițiile de reprezentanții unor ambasade,  de dragul
ciolanului,  de ce ne mai miră că un consătean al celor 7 ”voievozi”
spune că „să plătească exact cât a durat „plăcerea”, adică 5 minute.








Când o polițistă abuzată  de un șef de poliție este transformată în
infractoare iar abuzatorul este păstrat în funcție pe  cine mai miră  că
judecătorii și procurorii mențin în libertate 7 bestii?





Când purtătoarea de cuvânt a unui inspectorat de poliție spune că de
vină este și victima pentru că este o adolescentă naivă,   pe cine să
mai mire că mama unuia din făptuitori deschide o pagină pe FB în  care
mai că instigă la viol în grup iar  victima este transformată în
vrăjitoare ademenitoare de „suflete inocente”?





Ce ne mai miră că judecătorii şi procurorii primesc mită pentru
astfel de decizii, când „marile porţi” cereau şi primeau mii de pungi cu
galbeni ca să închidă ochii la fărădelegile domnitorilor şi boierilor
aşa cum azi tot „marile porţi” primesc  rezervoare de aur petrol şi gaze
și acces la datele personale și discuțiile private ale cetăenilor, 
pentru a închide ochii la măgăriile şi fărădelegile actualilor domnitori
şi boiernaşi căftăniţi de ei?





Ce reacție vreți să aibă pălmașul de rând  la viol  într-o societate
în care vede viol la fiecare butonare  a telecomenzii televizorului? 
Românul a devenit imun la viol, s-a învăţat să fie perforat ca măgarul
cu samarul  şi nu mai simte nimic, nu mai poate avea compasiune pentru o
victimă,  pentru că violul a fost instituţionalizat la români,
violatorul a devenit stăpânul țării iar violații stau impasibili, iar
dacă se supără,  se supără pe cei care mai reacționează normal, pentru
că ”le strică rânduielile”, îi fac de râs, sau  îl supără pe violator.
După atâtea violuri interne, externe private sau instituționalizate, cum
vreți să reacționeze românul?


http://haribm.blogspot.ro/2015/07/violul-la-romani.html



Românii la viol