Bătaie cu carne, pă varză

Bă fratemiu, fusăi iar la sala aia plurivalentă să văz bătaie. Văzui io în oraş când fusăi să vânz varza un afiş d-ăl mare în care zicea dă o bătaie în carne vie, sau aşa  ceva. Întrebai io ce e aia şi unde să vinde carnea aia vie şi îmi spusără că la sala aia. Cătai io să compăr bilet  şi mă dusăi da ce să văz :bă frate ie scumpă carnea asta vie băăăăăăăăăă, scumpă rău. Păi cerui io un bilet şi când să plătesc era să mă fac de râs, de râs iera să mă fac auz.

Păi io mă dusăi cu toată încrederea că vândui cam două putini de varză, două putini rasă înţălegi, cam atât vândui  şi `ceam că mi-ajung banii şi îmi rămun să îi iau şi muierii o broboadă. Da  ete că socoteala d`acasă nu să potrivi cu a dă la casa dă belete că când fu să plătesc să-mi cază falca jos pricepi, să-mi cază falca jos şi alta nu, că costă beletu la meci cât ale două puţini dă le vândui şi înc-o putioară mai mică pricepuşi, şi înc-o putioară ce mai. Bă frateeeeee să mă fac de râs că mai mai sa n-am bani dă belet. Mă scorbelii io pân toate pozunarele şi până la urmă găsâi ce mai, găsâi. Noroc că câştigai acu două zile la aftobuz 2 dă  lei, noroc că îi căştigai şi îi găsii în pozunar unde io îi dădeam de pierduţ. Că mă şi certă muierea, mă şi certă când îi spusăi cum am câştigat banii. Că iote vă spui şi vouă : vrusăi să merg cu aftobuzu dă la gară până în centru da fu frig întălegi, fu frig în staţie şi ca să fac puţină mişcare să nu îngheţ, o luai pă jos până la prima staţie. Numai că mă prinsă aftobuzu între staţii, între staţii mă prinsă şi când ajunsăi io la staţie el toma dădea colţu.Aşa că o luai iar pă jos ca să nu îngheţ că zâsăi io că o staţie nu ie mult şi taman bine vine al doilea aftobuz. Bă frate,  ce s-o mai lungesc din staţie în staţie nici nu ştiui când ajunsăi în centru pă dă geaba şi cu banii în pozunar. Acu când îi spusăi nevestii cum câştigai io banii, ea în loc să să bucure, sări cu gura pă mine năroada, că cică dacă tot o luai pă jos, de ce nu o luai după un taxi că iera mai scump şi cîştigam mai mult înţălegi, câştigam mai mult. Bă fretemio cu muierea asta oricum ai da-o tot nu e bine. Da cum vă spusăi, cu banii ăştia dă aftobuz avui noroc dă luai belet.
Şi veni sara şi mă dusăi la sala aia. Aici, drept să vă spui mai puţână lume ca antărţ, mai puţână  înţălegi, cam cât ieşa la prăşit pă deal  la Grojdibodu  la colictivă când iera colictiva în floare şi avea tot porcu ce mânca în coteţ. Acu că veni vorba de mâncare, bă frate, io cred că vine vremuri grele. Şi mai cred io că ăştia de să bătură în sara asta aciulea, ori să bătură dă foame, ori pă fomei. Păi bă fratele meu ce văzui aciulea mă închinai. Am auzât io că ăştia de să bătură  astă sară, au făcut săracii foamea că cică să facă cântaru. Nu prea înţelăsai io cum fu vorba asta să facă cântaru că la noi, Aurică ţâganu, costoraru dă făcea căldării şi cântare şi toate elea, păi îţ venea în bătătură şi până să se apuce dă lucru, îţ mînca şi bea ăla  o garniţă dă cîrnaţ şi un deca de vin, da ăştia săracii dă făcură  cântare ce că nu mâncară nimic dă trei zîle. Doamne grele vremuri trăim.
Ce să mai, io cred cum vă spusăi că ăştia să bătură ori pă mâncare, ori pă fomei  şi ca să nu zâceţi că vă minţ iote vă arăt şi poze că le făcui poză să nu zică ai mei când le-oi povesti că mă apucai de îngheţat apele la batrâneţe. Bă fratele meu când ajunsăi io acolo, văzui pă unii aranjaţ pă scaune cu jăndari lângă iei să nu care cumva să saie gardu la alţî care stătea boiereşte cu masa pusă ca naşii la nuntă înţălegi, ca naşii la nuntă. Poi cum vine asta mă, unii bagă pă sub nas numai bunătăţ şi alţii înghite în sec?  Da iote aşa fu, uitaţâ-vă şi voi.
Iote cum stătea ăia săraci:
Continuarea aici :

Bătaie cu carne, pă varză